Cate zile poţi sta nespalat

Am avut o dată ca niciodată o depresie. Bine ştiu că nu sunt singura dar eu o recunosc.

Şi îmi pusesem în gand să stau nespălată o săptămană.Depresie, depresie dar nu mi-a reuşit. Poate o să mai încerc, asta dacă stau singură o săptămana şi eventual spun că sunt plecată în vacanţă.

Un sfat nu judecaţi omul după miros, poate participă la un concurs, ceva.

Lolita

Am stat in braţele sale şi nici nu vroiam să mă întorc să îi văd faţa, tinereţea mea ţinea loc de multe, ţinea locul anilor, jignirilor, ţinea locul replicilor tăioase şi lipsei mele de experienţă. Respiram doar eu şi pentru el, el îşi ţinea respiraţia acordandu-mi parcă un premiu, lăsandu-mă să respir, să mă aud doar eu.

Ce mă face să fiu Lolita… frumuseţe, tinereţe, îngăduinţă, pasiune, perversitate, locuri şi oameni pe care nu le -a văzut decat el şi nu eu. Lolita e frumoasă chiar şi cand e tristă, e generoasă pentru că pasiunea ei nu o ştie decat ea şi el…, nici nu o bănuieşti, nu îi vezi buzele frumoase, pieptul, ochii verzi, mainile ce sunt aşa de calde cand mangaie. Nu o vezi, dar ea e langă tine…Te vrea aşa cum numai ea te vrea, simte că trebuie să vii să o ai aşa cum ea te învaţă.

oameni şi oameni

Nu putem trăi fără prieteni, unii, căci pentru alţii e şi asta un mod de viaţă. Asta bine dacă nu ne-a spus doctorul că suntem nebuni între timp. În viaţă şi mă refer nu la alte chestii, ci strict social suntem sau nu suntem. Adică dacă eşti şi însemni ceva eşti, dacă nu aştepţi să intri pe lista de prieteni a unuia. Oricum ideea e să nu fii fraier şi tot ceea ce aştepţi să fii, poate  să nu te afli pe lista de aşteptare a unei prietenii. A bine, nici unul nu am fost, suntem prea stăpani pe noi ca să fim. Că suntem sau nu dominaţi fraiere, acest lucru ni se întamplă pentru că oricum suntem creaţi de aşa natură să ne şi placă, sau dacă nu ne place sigur e o plăcere perversă. Nu e nimic rău în asta. Cat de idiot poţi să fii să te uiţi în ochii altora şi să vrei să te cauţi pe tine. LI-MI-TAT, hai că nu am facut literele dar ştiu să şi despart în silabe, prietenia e un noroc de cele mai multe ori. Că vrem noi să ne placă unul şi altul, că suntem mediocrii şi prin prietenie vrem să corectăm,  că avem prea mult timp şi nu avem ce să facem , că e un tipar social… în fine dacă nu ai caştigat aşa ceva gandeşte-te că şi tu eşti parte la aşa ceva. Vine un om şi îţi spune -hai să fim prieteni …nu există, prieteniile sunt mai tari decat dragostea ce e instinctuală, fierbinte, fără graniţe umane, fără bun simţ, prietenia e mai tare decat dragostea, de ce, pentru că …ştiţi şi voi de ce. Şi pentru cine nu înţelege nici nu contează. Nu ştiu dacă să îmi este  milă dar oricum înţeleg chiar dacă e atat de simplu. Pentru cei care vă cunosc nu contează cat de complicaţi sunteţi ei vă iubesc oricum, iar voi vreţi să fiţi apreciaţi pentru asta şi vi se pare aşa o mare chestie…, sunteţi iubiţi, pentru cei care vor să fie citiţi şi în alt mod …împrieteniţi-vă

cu sinceritate,

iar dacă sunteţi nici cal nici măgar…părăsiţi castelul…the princess is in another castle. Era un joc dar se potriveşte …caută-ţi castelul potrivit unde să pari un prinţ. Adică pentru cei care nu au înţeles, într-o prietenie în care vrei să pari că eşti şi nu să crezi că eşti. Restul e poveste.

Tratarea individualismului rasei umane

Se aud cântecele, ciripituri, ne frecăm mâinile care mai primeşte un cadou, care mai face un sex mic, da desigur a trecut Crăciunul şi vine Valentine s Day. Sau ziua în care trebuie să spui cuiva te iubesc în diferite variante…am spus,trebuie.

Şi cum fiecare iubeşte în felul său Antena 1 s-a gândit să ne unim cu toţii într-o comuniune spirituală, e,  nu, nu propune o spirală, ci a făcut un program cică pentru această zi. Pe lângă filme siropoase, nelipsita Guru din America Oprah să înţeleg că iubirea se exprimă printr-o mare depresie colectivă, căci, ca şi principiu, după marketingul Antenei vom sta cu toţii pe canapele şi ne vom uita la tv, ţinându- ne de mână sau cu mân, unde vrem noi (nu râdeţi, dar dacă nu ai partener?).

Bună ziua, asiguraţi bulimici?

Motto Mănânc deci mor

Ştiu că nu place nimănui să se discute despre cum şi ce mănâncă fiecare şi nici nu mi-am propus să fiu ca cel de la OTV spaima E urilor. Plus că mai este şi un curent acum de vegan, verde, vegetarieni şi culmea produs şi propulsat de persoane la modă sau de în special de cei care conduc maşini care  produc gaze (lol), pe care nici în 100 de ani dacă , dacă ar mînca omul numai orz şi grâu încolţit tot nu ar putea să îl facă să dispară.. So,  suntem vegetarieni, ecologişti şi hippy când suntem întrebaţi şi când se poate.

De mult nu mai este la modă asigurare pentru lucruri ce suferă vătămari sau accidente. De la asigurarea sânilor, a  feselor s-a ajuns în anii de graţie 2000 să se asigure oamenii contra bulimiei sau gripei porcine. Am putea să ne asigurăm şi contra căsătoriei în loc de un contract prenupţial, care în principiu naşte mai multe probleme decât ar vrea să evite.

Cum ar fi să intri într-o firmă de brokeraj şi să întrebi Bună ziua asigurări contra bulimiei faceţi, ar fi super să vad faţa celui pe care l+aş întreba. Şi dacă ar fi să facă împotriva căror riscuri te ai asigura, că dacă manânci ca porcul şi mori să îi dea banii înapoi pe mancare beneficiarului poliţei, cel pe banii căruia ai mâncat  sau banii pe care i-ai băgat în mâncare? oricum e de viitor…

A fost odata un film “un barbat si o femeie”

Sau ceva de genul asta nu mai reţin bine. Şi de atunci s-au schimbat multe în sensul,  filmele sunt de genul un bărbat care urăşte femeile şi o femeie care acceptă bărbaţii (vorba maică-mii că deh mamă alţii de unde). Am văzut de curând un jurnal al unui barbat care urăşte femeile cel puţin declarativ,  căci la câte povestioare are cred că stă numai în curul lor, scuzaţi expresia dar îmi place cum sună. Aşa, ca sa ne mai radem un pic am încercat să fac un portret al unui barbat, pe care mi- l închipui eu ca fiind cel care uraste femeile dar vrea sa le ()() pe toate sau în timpul său liber adică mai tot timpul, să râdă de un suflet, care, nu mai eu stiu cum, l-am facut mare.

Nu râdeti,  mi-au dat lacrimile, da ştiu vă aşteptaţi să  spun şi lacrimile,  ca voi să râdeţi de mine şi să spuneţi- logic că  lacrimile doar ce sa îi dea…ce proasta e …dar vedeţi că nu vă las să fiţi răi ştiu că sunteţi umani si calzi;;).Mi+au dat lacrimile de emoţie că cineva pe acest pâmant simte ceva şi pentru noi femeile.

V-am spus este un exerciţiu de imaginaţie, o imaginaţie mai de blondă. În fine cred câ un astfel de barbat a fost înţărcat devreme cum se spune pe la mine la ţară, adica atunci cand nu a mai luat tâţa în gura a luat viaţa în piept, fie ca va convine sau nu şi barbaţii sug la un moment dat daa, de la femeile pe care ulterior le urasc. Apoi un astfel de barbat e urat v-am spus asa vad eu  lucrurile e urat si dimineata ii pute totul adica nu el, ci asa ca stare.

In al treilea rand cred ca e depresiv nu ca aş avea ceva cu depresiile bărbaţilor dar sunt mult mai naşpa decât ale femeilor si daca tot se cramponează de faptul aparitiei femeilor pe pamant nu ar trebui să se lege de depresie, asta ne aparţine, am muncit mult la ea ca şi fenomen  şi pentru a fi a noastră ca şi stare deci e fake depresiv.

E fetişist în sensul naşpa, lucrurile delicate si fragile sunt naşpa, orice e feminin îi pute e naşpa e kicios, blondul e lumina, lumina îi provoaca migrene, deci blondul sucks, paradeci blondele îi provoaca durere orice femeie care zâmbeşte e migrenă orice femeie care apare e previzualizarea unei migrene megadeci femeia e cahh.

E foarte atent la muncă, o şefă femeie e un bine pentru el căci îi alimentează toate eşecurile, oricum va da mai mult randament căci în mintea lui planurile firmei se suprapun peste planurile sale de întrecere cu şefa deci să ia locul acesteia să o învingă şi să o treacă la cratiţă paradeci acolo unde îi e locul , magadeci angajaţi în tandem femeia şi barabatul, neapărat care o urăşte vor fi un succes.

A şi o ultimă calitate cred că în pat e cam naşpa adică dacă tot le urăşte să le şi muncească deci pentru o femeie mai comodă şi cu un stil mai slabuţ în pat nu e de bine. Ar putea fi de bine pentru o faţă mai urâţică căci pentru el poziţiile sunt aceleaşi ca la barbaţii care iubesc femeile în special cele a căror faţă a partenerei nu se vede sau e acoperită de diverse lucruri sau chestii.

Si totuşi fumuri, sunete …o speranţă

O speranţă că  România este o ţară. In ciuda faptului ca au existat mulţi cei carora li s-a părut dacă nu suspectă,  jignitoare numirea în posturile de la Ministerul de finanţe a doi  oameni de “scenă”, Andrei Gheorghe şi Dan Theman eu o salut pe aceasta cale. Cânt şi mă bucur, bine aş fuma dar nu mă lasă mama şi mi se înnegresc şi dinţii.

În ţara speranţei mele lucrurile merg de la sine aşa încât,  cred,  dacă speranţa moare ultima bunul simţ moare primul.

Mă duc să trag un bellydance, doar m-am născut în România şi nu pot să nu mă bucur. Ar însemna că nu sunt la modă nu sunt funky, că trag ţara în jos cu atitudinea mea negativista, că sunt de la ţară şi nu înţeleg multe. Bine asta nu e chiar greşit.

Saptama asta fara sa ne dam seama alegem cum sa murim

Nici nu am asimilat bine toxinele datorate sarbatorilor de iarna ca ne am trezit cu gripa porcina batand la usa. Normal primul weekend am stat cuminti si ne am uitat la tv cum oamenii se inghesuiau asteptand sa primeasca mooaarrteea. Asa am inteles uitandu ma pe diferite siteuri dorind sa ma informez ininte de,  da sa ma vaccinez. Inca mai doresc.

Am sunat si o cunostinta medic, care m-a sfatuit ca ar fi bine dar ceea ce m-a mirat cel mai tare nu a fost faptul ca multa lume era daca nu era indiferenta era impotriva cu niste argumente nasoale. Tocmai de aceea nu inteleg de ce desi ne credem niste oameni cultivati si emancipati rezonam atat de bine la retorica apocaliptica a celor ce vor ca omenirea sa dispara, acestia fiind tot oameni. De fapt as vrea sa ma vaccinez parca a demonstra ca oricum daca ne credem nemuritori surpriza nu suntem . Suntem prosti sau nu,  manipulati sau nu si de cele mai multe ori nu vedem adevarata lume. Restul de lume care nu s-a vaccinat presupun ca s-a dus la munca reusind, la naiba inca o data sa pacaleasca moartea. Dar tot oamenii de stiinta ne anunta ca vine asteroiidduull, si de data asta nu i asa sa vedem cate variante vom avea de a pacali moaarrteeea.

Deci saptamana asta puteam sa ma pregatesc sa mor de vaccin, de spaima, de sila de a sta la coada, de frica bancii, de depresie, de lipsa faptului ca nu m-am vaccinat.

Deci saptamana asta pentru mine a fost importanta , am avut cateva variante un pic mai neobisnuite de a mirosi a hoit.

Fericire într-un cap blond, mic, uneori patrat

Într-o noapte am visat numerele la loto. M-am dus în ultima zi dar am ajuns cu 15 minute mai tarziu. Nu-i nimic am cumparat cu banii pe care îi aveam la mine brânză piersici şi menta uscată. Primesc pe mail chestii cu sa ajuti sau modalităţi de castig, singurele variante. M-am decis să mă ajut pe mine şi am reuşit. Mi am descoperit prioritaţile, unice de altfel în viaţa , sunt fericită.  Sexualitatea şi a da uitasem, ca să nu par o curvă spiritualitatea .Vorbesc serios unicele, cele mai reale, rele şi importante lucruri în viaţa mea acum. În rest mancam branză şi roşii, visez la barca şi oceanul meu şi cu siguranţa la batraneţe voi muri pe mare, pe un vas. Singură sau în singuratate…..ca mai toata lumea de altfel.Vă pup, mă duc să mai fac o poziţie, e de care, de yoga desigur.

Promisiune

Am observat că  e de bun simţ sau aşa se face pe blogosferă că la un moment dat lumea postează ceva despre sau cu food, papa, mâncare, hrană. Când o să îmi schimb muşamaua la bucătărie, o să îmi cumpăr veselă nouă de la IKEA vă promit că o să postez şi eu lucruri cu şi despre mâncare.

0 cladire 1 incendiu şi 2 proşti

Doamne fereşte, a luat foc cladirea corporatiştilor.

A venit premierul primarul, încă un domn, pompierii normal, şi de aici o sută de discuţii. Despre autorizaţii, arhitectură, şpagă, PUZ.

Îmi aduc aminte că atunci când i+a luat casa foc vecinului meu Nea Nicu nu a venit primarul să verifice nimic, ba i+au dat şi poliţia şi pompierii câte o amendă. Săracul Nea Nicu, dacă nu avea nimeni nici  un interes la magazia lui.

Bucureştiul este un oraş de vis dacă nu ai alternative. În orice mod ai privi, doar dacă eşti pe moarte sau ai fost pe aproape şi ai nevoie să crezi asta oraşul ăsta poate fi normal, nu frumos, normal.  mi+e groază de ce o să se întâmple dacă ar fi cutremur.

Până acum nu au observat că oraşul nu are suficiente hidrante, când plouă e apă peste tot, când ninge nu ai acces niciunde, când e vreun incendiu nu ai acces şi scări auzi …s+a intervenit cu cea mai mare scară…deci în viitor nu mai construiţi că nu au pompierii scară să vină să stingă.

Mă duc să mă culc şi dacă doamne fereşte e vreun incendiu, ştiu sigur că vine Boc să se asigure că e totul ok.

AAA, şi proştii sunt ăia doi de s+au certat(Boc şi Paleologu).

Vânătorul zilelor noastre-studiu (I)

Oricum, oameni primitivi suntem, what a fuck.

 Dacă acum o mie de ani vânătorul aducea nevesti-sii acasă prada , cu care o şi împărţea, prada nu nevasta, acum vânătorul se trezeşte dis de dimineaţă, face fotografie cafelei, pastelor, platoului rece şi lista ar putea continua căci este o modă să postezi fotografii cu ce ai gătit sau cu ce ai fiert prin gospodăria urbană şi să arăţi oamenilor căci nevasta nu-i aşa nu îşi mai are rostul în peisaj. M-am gândit de ce nu se mai caută neveste, nu îşi mai au rostul. Vânătorul străvechi avea de treabă, ca să spun aşa pentru nevastă, aceasta jumulea, gătea, deci aveau un rost pe lume, nu ca nevasta vânătorului urban. Sincer, afirmaţii de genul bărbaţii cei mai buni bucătari, cei mai buni…  se aud frecvent şi de multe ori sunt foarte adevărate. Deci femeia şi -a pierdut  sensul preistoric, de ce nu mai vor bărbaţii neveste, pentru că ei nu mai vânează şi în consecinţă ce să mai facă femeia, gospodăria s-a redus la un spaţiu în care bărbatul nu mai are rolul, nici parfum măcar, de mare vânător. Deci vina nu este a vânătorului cât a nevestei şi a vânatului.

Vânătorul modern al zilelor noastre în zilele lui bune are puterea să îi spună nevesei sale “Dar la naiba eu aduc bani în casa asta “eu muncesc, eu dreg, eu fac, cuvintele pe care le foloseşte sunt spuse pe un ton gen urlet preistoric, foarte gutural. Când termină de afirmat cu urletele de rigoare,  toată bărbăţia de care este capabil, ia o bere şi i-o trage. Dacă vrea.

Revenind la vânătorul urban, privitul mâncării în zilele noastre are rolul de  a demonstra unui bărbat că poate trăi şi fără o anexă, privitul în sine îi provoacă poftă(e prada lui, chiar dacă mănâncă biscuiţi cu smântână), dar şi milă(uite stau ca boul şi mă uit cum îmi zâmbeşte caimacul din cafea), iar finalul este de a ieşi pe uşă, pentru a mai găsi un vânat.

Vânătorul este cel mai tare specimen al zilelor noastre, după o zi istovitare de stat la birou, la patru ace, după sală, saună, biliard, prada lui îi stă în faţă, pe masă.  Prada e pentru el esenţială, primordială. Mănâncă pradă conform statutului social, reuşeşte să îşi aleagă hrana, care să nu îl facă gras, care să nu îi înnegrească dinţii, care să nu îl baloneze, e cel mai tare şi deştept vânător de pe scara evoluţiei.

O întrebare pe zi

Uite o întrebare la care pe moment nu am avut răspuns şi ştiu sigur că nici voi nu  aţi fi avut. Întrebarea mi-a fost adresată de Maria, nepoata mea, so “Îţi place de Barbie?”

Sincer nu am ştiut ce să îi spun şi atunci ca să nu îi stric copilului imaginea de “baba” de mine, i-am spus că da, deşi nu ştiu nici dacă îmi place şi nici dacă nu îmi place, de fapt nu că nu ştiu dar chiar nu îmi pasă dacă o plac sau nu, mai mult nu m-am gândit absolut nici un moment la asta.

Deci “Vă place Barbie?”